Kid’s power Nu ştiu cum s-a hotărât pe lumea asta ca atunci când e vorba de copii, rozul e pentru fetiţe şi bleu pentru băieţei. Pare că de la haine, accesorii şi până la camere de copii, totul se învârte într-o lume fondantă de roz şi bleu. Pe măsură ce copii cresc, culorile inofensive se metamorfozează într-o poluare vizuală plină de personaje de basm – Hanna Montana, Barbie, Ben10 sau prietenul Spiderman şi alţii ca ei care populează pijamale, penare, aşternuturi, tapet, perdele, mobilă şi în principiu orice suport pe care se poate printa. Lumea lucrurilor pentru copii se zbate aşadar între kitch şi grotesc. Ne mai mirăm că viitorii adulţi dezvoltă gusturi ciudate… Acesta este un manifest pentru întoarcerea la simplitate, la creativitate şi bucurie de viaţă. Toate acestea ar trebui să se regăsească în spaţiul de viaţă al unui copil. Fie că vorbim de haine, de accesorii, cărţi sau camera lui. Iată sugestiile mele, aplicate cu veselie în viaţa mea de familie: – televizorul în camera is a NO, NO! Redundant să dezvolt de ce, face parte din setul de reguli pe care le auzi la radio – “evitaţi consumul de sare, zahăr şi grăsimi”. Cu toţii suntem de acord, însă de multe ori cedăm nu atât dorinţelor copilului, cât dorinţei noastre de confort imediat în care să ne vedem de treabă prin casă în timp ce copilul zace sedat intelectual la tv. – cromatic, ar fi două abordări – fie mergi pe o variantă all white, în care apoi există multe accente decorative custom made – grafică pe pereţi, jucării etc, fie tragi aer în piept şi te hotărăşti la o culoare. Tare. Culoare poate fi chiar şi din zona de gri, maron, albastru închis. Grafica poate varia de la dulcegării bebeluşeşti, până la chestii cool de adolescenţi. Pentru un spaţiu de joacă pentru copii, noi am creeat o grafică în culori vibrante, cu forme simple, care se constituie într-un traseu prin toate camerele, atât pe pereţi cât şi pe podea.. – lasă-i zone interactive – pot fi pereţi cu magneţi, pereţi pe care să scrie cu cretă sau obiecte interactive, cum ar fi panoul PINPRESS al celor de la OOH My design. – adu sportul la el în camera – de la varinate simple de panouri de climbing până la un mare tobogan care înlocuieşte scara. For real, unde altundeva decât în Japonia. – dă toate jucăriile cu care nu se joacă şi nu îi cumpăra altele noi imediat. Vei obţine un spaţiu aerisit şi un copil care va şti să se bucure cu adevărat când primeşte o jucărie. – alege mobila cu forme simple şi curate, eventual cu forme organice. Nu dai greş niciodată cu clasicii. Mă refer aici la Vitra, ale căror piese, deşi proiectate acum mai bine de 50 de ani, sunt un exemplu de ergonomie şi design peren impecabil. Not much to say. În general, cred că spaţiul unui copil ar trebui să fie suspus un proces de “declutter”, care să îi permită apoi copilului să intervină asupra spaţiului cum simte el, din punct de vedere creativ.