Jurnal de visuri – sezonul 4, episodul 12, Berceni

Povestea familiei Dumitrascu. Radu este capul familiei si este pompier militar, Stefan are 8 ani, Delia 12, iar Adriana este mama. Sunt o familie tare vesela. Se bucura unii de altii si stiu sa isi faca viata frumoasa. Pare simplu, insa pentru ei nu este. E nevoie de disciplina si iubire sa alegi sa fii fericit cand in viata ai parte de greutati. Delia a fost diagnosticata cu o boala grava de oase (distrofie), a trebuit sa fie operata si are un dificultati majore in miscare, avand un picior mai scurt. Toata energia si resursele lor materiale s-au directionat catre vindecarea Deliei, care este un proces de durata si fara garantii. Acesta este motivul pentru care Adriana a decis sa faca cursuri de asistenta medicala, pentru a intelege cum o poate ajuta pe fetita ei. In momentul acesta, veniturile familiei sunt asigurate doar de Radu. Pana la venirea noastra stateau cu chirie intr-un apartament minuscul de doua camere. Au strans bani si si-au luat un apartament de patru camere, pe care planuiau sa-l renoveze in timp. Probabil in foarte mult timp, dat fiind ca banii s-au terminat. Aici am intrat noi in viata lor. In momentul in care aveau nevoie de o mana de ajutor, ca sa poata incepe un nou capitol din viata. Un capitol in care sunt o familie vesela intr-un apartament proaspat renovat.

Am invatat de la ei faptul ca greutatile nu iti pot stirbi bucuria pentru lucurile frumoase din viata. Fiecare avem in vietile noastre lucruri care ne ies, altele care nu ne ies, suferinte, dar si motive de veselie. De multe ori, atunci cand ne este foarte greu, uitam de lucrurile bune, care sunt mereu aici si pe care le luam prea “for granted”, asa, ca si curentul eletric care a incetat sa ne mai minuneze demult. Pana la urma este o alegere: ramai blocat in ce nu merge sau iti intrepti atentia pe aspectele pozitive si iti construiesti existenta de acolo.

Lucruri mici si simple, cum ar fi o imbratisare de familie, in care te pierzi in bratele celor dragi si totul pare mai usor de dus.

Delia, pe langa problema medicala pe care o are si care ii reteaza mult din posibilitatile de a se bucura de viata asa cum toti copii o fac, se confrunta si cu atitudinile rautacioase ale colegilor de scoala, care o marginalizeaza pentru “dizabilitatea” ei. Asta o face sa se intoarca si mai mult catre interior, catre familia ei, unde simte ca este iubita si apreciata neconditionat.

Am simtit cumva ca prezenta noastra in viata ei, pe langa finalitatea legata de apartament, a reprezentat si o validare a ei, o recunoastere ca e o fetita tare speciala care merita multe daruri de la viata.

Ne-am propus sa le facem o casa dupa sufletul lor. O casa care sa-i lase fara cuvinte atunci cand deschid usa pentru prima data.

Pentru prima data in emisiune, i-am intrebat pe fiecare din ei cine vrea sa le faca camera. M-am bucurat ca Delia m-a ales pe mine, pentru ca nu am avut de multe ori ocazia sa fac camele copiilor. Parintii au ales-o pe Adela sa le faca dormitorul, Stefan l-a ales pe Omid (cum altfel:), iar restul spatiilor le-am impartit frateste intre noi. Adela a facut bucataria, Omid cele doua bai, iar eu living-ul.

Pentru camera Deliei am primit o tema foarte clara de la ea: sa fie ceva pufos, ceva mov sau roz si sa fie modern. Si asa am facut. Desi rozul si ceva-ul pufos pot da batai de cap multora, am ales sa le combin intr-o maniera cat am putut de “neasteptata”. Pufosul s-a materializat in blanita din zona patului si la abajurul lustrei, rozul s-a temperat cu albul, turcoazul si galbenul biroului si s-a gasit locul cromatic. Si am adus un accent modern prin placarea peretului de la birou cu o suprafata tip whiteboard pe care se poate scrie. Si pentru ca lampa cu pene sa nu fie un element singular, am pus si un tapet cu pasari.

Baile facute de Omid. Recunosc ca am facut un pic misto de el cand am vazut ca a combinat granit, cu dungi alb/ albastru si blanita. Dar a avut ceva coerent in minte, care s-a materializat catre final intr-o baie super creativa si vesela. Pe brief adica.