Râu, Rățușcă, Redesign.
Sunt lucruri care mă preocupă. Lucruri pe care le văd și mă pun pe gânduri. Mă încântă sau nu. Lucruri față de care simt cum mi se cristalizează timid o părere și lucruri care îmi declanșează puternic o reacție. Lucruri pe care le cunosc și lucruri pe care le descopăr abia acum.
Mai ales în design, totul începe ca un experiment.
Observ că prezentul are tendința uneori de a ne face să privim cu nostalgie în trecut. Devenim romantici, pansivi, oftăm des și privim în gol. Nimic nu mai este ce a fost, mâncarea e proastă, lucrurile se strică des, oamenii sunt superficiali. Începem să privim în urmă, tânjind după ce a fost, ne raportăm la vechile valori, devenim hipercritici față de situația actuală și uităm că nimic nu a fost niciodată fără cusur. Însă în tot acest context general de căutare a ceea ce avem impresia ca am pierdut, și a cărui rețetă se găsește doar undeva în trecutul nostru pe care nu l-am prețuit suficient când era prezent (găsesc asa ușor ironic, de fapt… ), se întamplă în design un proces de evaluare și interpretare. Și asta ne interesează! :D
Designul este primul care se bucură de scotocirea prin trecutul glorios. Vechiul este redescoperit, revalorizat, îmbunătățit, recreat. Sau preluat ca atare, ca obiect care a făcut dovada rezistenței în timp, și recontextualizat. Iar rezultatul este… de fapt nu m-aș arunca să suțin că este întotdeauna
reușit, însă este cu siguranță un experiment!
În designul de interior se tot aruncă priviri curioase în trecut și au început să apară, rând pe rând, concepte precum modern classical, vintage furniture sau boho-chic, ethnic vintage.
Am dat din întâmplare, acum ceva timp, peste producătorul italian Modà. Mobilierul este de inspirație clasică însă cu elemente moderne, atât ca materiale, cât și ca finisaje. Fie că tapițeria este în stil patchwork sau cu imprimeu cu chipul lui Marilyn Monroe, mi-l închipui deja pe Ludovic XIV relaxându-se după vânătoare cu un număr din X-men de prin ’67, când Sipder Man se infiltrează… dar divaghez : )
Aceeași reinterpretare o face si Kelly Swallow însă într-un mod mult mai jucăuș și cu accent pe vintage, în detrimentul clasicului o idee mai sobru. Rezultatul este unul foarte haios și tineresc.
Okay, și dacă tot vorbeam despre reinterpretare, nimic nu se compară cu Bokja, duoul libanez cu “comandamentul” în Beirut. Nebunia de tapițeria este cusută din petice de textile orientale și îmbracă uneori piese de mobilier celebre cum este Egg Chair al lui Jacobsen (conceput în ‘58 pentru Radisson SAS). Mă uit la ele și am senzația că mi se umplu ochii de culoare… ceea ce, din punctul de vedere al retinei mele, n-ar fi departe de adevăr.
Într-un interior ethnic vintage sau boho chic, creațiile Bokja ar fi la pièce de la résistance! :) Am să-mi trec pe lista locurilor de văzut în călătorii și magazinul lor din Beirut.
Fie că trecutul este folosit ca sursă de inspirație pentru a crea ceva nou, fie că reprezintă un etalon de calitate și stil sau că obiectul actual se vrea a fi un omagiu adus moștenirii estetice și culturale, prezentul se
îmbogățește inestimabil… Obiecte vechi recondiționate, piese recontextualizate, pe care le prețuiești ca mărturie a unor vremuri de bogăție creativă, simboluri pentru idei și oameni în care crezi și care au schimbat perspectiva.